05/09/2024
La nivel naţional municipiul Dej este situat în nord-vestul României și în nord-estul judeţul Cluj, aflându-se la o distanţă aproximativ egală de municipiile Cluj-Napoca (61 Km) şi Bistriţa (62 Km), iar faţă de municipiul Baia Mare la 96 de Km. La nivel global localitatea este cuprinsă între paralelele de 47º5’ și 47º10’ latitudine nordică și meridianele de 23º45’ și 23º52’30” longitudine estică.
În cadrul Uniunii Europene Dejul face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (RO 06). Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică,
fiind rezultatul unui acord liber între Consiliile Judeţene şi cele locale. Regiunile coordonează proiecte infrastructurale regionale finanţate de UE şi au devenit membre ale Comitetului Regiunilor (organism consultativ al UE în domenii precum politica regională, mediu, cultură, educaţie
şi transport), când România a aderat la Uniunea Europeană, în anul 2007.
Municipiul Dej este situat în depresiunea Transilvaniei la întâlnirea a două importante unităţi geografice: Podişul Someşan (prin subunităţile Dealurile Clujului şi Dejului, Dealurile Sălătrucului şi Someşului Mare) şi Câmpia Transilvaniei (prin componenta nord-vestică a Dealurilor Unguraşului, în în stânga Someşului Mare şi în dreapta Someşului Mic).
Sub aspect hidrografic Dejul prezintă o pronunţată caracteristică a unui oraş de confluenţă, care şi-a dezvoltat vatra pe culoarul Someşului, la aproximativ 1 km aval de unirea Someşului Mare cu Someşul Mic. Localităţile componente ale oraşului: Ocna Dej, Peştera, Pintic şi Șomcutu Mic au
apărut şi s-au dezvoltat pe văi care converg spre municipiul Dej şi apoi se varsă în râul Someş.
Teritoriul municipiului Dej şi al localităţilor componente, extins pe o suprafaţă de 109,12 km2, s-a format sub aspect geologic, în relaţie directă de evoluţie cu partea nordvestică a Depresiunii Transilvaniei, fiind prezente doar formatiuni miocene si cuaternare.
Formaţiunile miocene, aflate pe o arie destul de întinsă în judeţul Cluj, sunt o consecinţă a celei de a doua etape în sedimentarea Depresiunii Transilvaniei, caracterizată prin prezenţa unor depozite marine depuse în diverse condiţii de salinitate. Miocenul este caracterizat de prezenţa formațiunilor: ottnangiene (conglomerate, gresii şi argile), badeniene (tuful de Dej cu intercalaţii de argile carbonatice şi gresii argiloase cu o grosime considerabilă ce merge până la 60 metri). Peste formaţiunea tufului de Dej apare formaţiunea de Ocna Dej cu sare, urmată de sedimente fine neo-baderiene. Formaţiunea cu sare este prezentă pe toate laturile Depresiunii Transilvaniei fiind evidenţiată de anticlinalele diapire cu sâmburi de sare la Ocna Dej, Nireş, Sic, Cojocna, Turda ş.a.
În conformitate cu alcătuirea geologică, resursele subsolului sunt reprezentate prin sare şi tufuri riodacitice (tuful de Dej a fost utilizat în construcţii din cele mai vechi timpuri la fundaţii şi zidăria caselor şi a anexelor gospodăreşti), la care se alătură pietrişurile şi nisipurile (din pleistocenului mediu şi superior) exploatate în albia râurilor Someşului Mare, Someşului Mic şi a Someşului unit. În prezent, exploatarea sării pe teritoriul judeţului Cluj are loc numai la Ocna Dej, unde zăcământul apare sub forma unei lentile de aproximativ 2 x 4 km, cu o grosime de 80-120 m (aprox. 874 ilioane tone sare de calitate foarte bună cu puritate 98,6-99,6% cea mai bună din Europa).
Rotary Club Dej, face parte din Rotary District 2241 România și Republica Moldova
© 2023 Rotary Club Dej